Analiza swot a unui blog

Blogupl pe care il voi analiza este a unui coleg de clasa: Fildan Raul. Este un blog destul de reusit si merita a fi vizualizat.

• 1. Puncte tari:
• a. Este un blog cu un aspect bine ales si forma bine realizata.
• b. Acest blog are destul de multe articole interesante.
• 2. Puncte slabe:
• a. Dupa parerea mea nu are nici un punct slab.
• 3. Oportunitati:
• a. Are posibilitatea de a face bani din acest lucru
• 4. Amenintari:
• a. Singura amenintre pe care o are este aceea ca alcineva sa ii fure ideea.
• b. Sau o alta amenintare pentru el este spargerea blogului .

"Solid State Drive SSD" - Sustinere atestat

Ma numesc Popa Camelia-Madalina si as dori sa suntin lucrarea de atestat. Tema aleasa de mine este "Solid State Drive SSD". De la inventarea calculatoarelor, stocarea datelor a fost destul de importanta in domeniul informaticii. Oamenii de stiinta au inventat o sumedenie de medii de stocare dar cele mai importante au fost hard-discurile. Nu in ultimul rand si viteza de stocare a datelor a fost importanta. Un solid state drive este un dispozitiv de stocare a datelor care foloseste memorii cu semiconductori bazate pe studiile de fizica a starii solidelor. Redactarea revistei: Revista mea este o publicatie periodica cu diferite articole, studii si recenzii din domeniul informaticii. Revista este minimalista deoarece am dorit sa atrag privirile din punct de vedere al continutului nu al aspectului. In interiorul revistei sunt anumite poze care au marimea mai mare decat rezolutia pagini care atrag priviri si cititori vor sa citeasca si articolul. In interiorul revistei este un articol despre jocul video Call of Duty: Black Ops in interiorul caruia am pus o poza de rezolutie mare, care poate fi folosita si ca poster pentru fanii jocului.

In fata prapastiei

Ca si toti colegii mei dupa terminarea liceului, bine inteles si terminarea bacalaureatului as vrea sa ma angajez undeva. Domeniu in care as vrea sa lucrez eu ar fi acela in invatamant, dar cate probleme sunt acuma la noi in tara nu cred ca poti sa gasesti un loc de munca bine platit. Dar asta este. Revenind la dorintele mele: as vrea sa termin liceul, sa termin si bacalaureatul cu bine si sa intru la facultate unde se studiaza pedagogia. Acuma depinde de medie si de facultate. Facultatea la care as vrea sa merg este fix in capitala tari, stiu taxele sunt mari si veniturile sunt mici, dar pentru a ajunge cineva trebuie sa te staduiesti din rasputeri pentru a ajunge acolo unde tu iti doresti. Dupa terminarea facultati as dori sa ma angajez la un liceu destul de bun aici in oras pentru a pune in practica cea ce am invatat in facultate. Oare va intrebati de ce imi doresc sa ajung in domeniul invatamantului: defapt eu vrea sa devin o invatatoare sa ajut copii defapt sa ii invat sa devina cineva in viata. Tot acest lucru ii datorez fostei mele invatatoare pe care am indragit-o foarte mult, desi a trecut atata timp de cand am terminat ciclul primar imi aduc aminte cu foarte mult drag de ea. Ii datorez foarte mult in viata: datorita ei am invatat o multime de lucruri interesanta. Cu tot respectul va multumesc! Cadre didactice: obiective:

• pregătirea studenţilor ca viitori specialişti în domeniul educaţiei, prin cultivarea competenţelor necesare exercitării profesiunilor specifice educaţiei specifice educaţiei contemporane la nivel organizaţional, instituţional, comunitar-local şi naţional

• dezvoltarea cadrului teoretic al ştiinţelor educaţiei în contextul dinamicii educaţiei în România şi în lume
• elaborarea de studii şi cercetări relevante pentru educaţia contemporană şi în sprijinul implementării reformei
• Pregătirea studenţilor este proiectată într-o manieră flexibilă, adaptată dinamicii nevoilor sociale şi educaţionale, pieţei muncii şi sistemului de credite academice de studii, astfel :
• Pregătire psihopedagogică de bază (trunchi comun)-semestrele 1-5
• Pregătire de specialitate pe 3 module (cu caracter opţional), semestrele 6-8
• Programe socio-educaţionale şi educaţia adulţilor; management educaţional şi dezvoltarea resurselor umane; consiliere

Canon CanoScan LiDE 90

Canon CanoScan LiDE 90, Scaner color plat pentru birou. Rezolutia optica: 2400 X 4800 dpi. Rezolutia selectabila: 25 - 19200 dpi. Viteza de previzualizare: 9 secunde. Reducerea prafului şi zgârieturilor.Scanarea de calitate superioară a documentelor şi fotografiilor este asigurată la o rezoluţie de 2400 X 4800 dpi. De asemenea, scanerul dispune de adâncime internă a culorii pe 48 biţi, ceea ce permite capturarea detaliilor fotografice în profunzime, precum şi reproducerea fidelă a culorilor, conferind originalelor un aspect desăvârşit. O gamă de funcţii contribuie la îmbogăţirea experienţei utilizatorului, printre acestea numărându-se modul de scanare automată. Acest mod recunoaşte automat tipul originalului introdus în scaner – document sau fotografie –, scanând şi salvând materialul cu setările adecvate. Modul de scanare automată reprezintă un proces simplu, realizat printr-un singur clic.Mai dispuneţi şi de o opţiune de eliminare a prafului şi zgârieturilor de pe fotografii, pentru îmbunătăţirea imaginilor dvs. Aceasta reduce automat praful şi zgârieturile, contribuind totodată la restabilirea culorilor şterse ale fotografiilor vechi.

• Tip Senzor: ---CIS
• Tip Scanner:---Flatbed
• Format:---A4
• Viteza Scanare Color (Ms/Linie):---2.7 (300 Dpi)---18.9 (2400 Dpi)
• Viteza Scanare (S/Pagina):---14 (A4, 300 Dpi, Color)
• Viteza De Scanare (Ms/Linie):---6.3 (2400 Dpi)---2.3 (300 Dpi)
• Adancime Culoare (Biti):---Input: 48 Biti ; Output: 48/24 Biti
• Rezolutia Optica De Scanare (Dpi):---2400 X 4800
• Interfata PC:---USB
• Sursa Lumina:---LED - 3 Culori (RGB)
• Latime Mediu De Scanare (Mm):---216
• Dimensiuni (W X D X H Mm):---250 X 364 X 40
• Altele:
• Alimentat Prin Portul USB---4 Butoane EZ-Scan: PDF, COPY, PHOTO, E-MAIL
• Sistem De Operare:---Mac OS X V 10.2.8 - V 10.4---Windows 2000 / XP / Vista
• Puterea Consumata (W):---2.5
• Greutate (Kg):---1.6
• Suprafata De Scanare (Mm):---216 X 297

Brightness-Stralucire

Luminozitatea este un atribut al percepţiei vizuale în care o sursă pare să fie radiază sau care reflectă lumina. Cu alte cuvinte: Luminozitatea este percepţia dezvoltat de luminanţă de o ţintă vizual. Acesta este un atribut subiectiv proprietate a unui obiect se observă. el adjectiv luminoase provine de la un beorht engleza veche, cu acelaşi înţeles prin metateză care Mijlociu briht limba engleză. Cuvântul este dintr-o comună germanic berhtaz , în cele din urmă de la o rădăcină PIE cu un sens strâns legate, bhereg-"alb, luminos". "Luminozitate" a fost utilizată anterior ca un sinonim pentru luminanţei termen fotometrice şi (incorect), pentru strălucire termen radiometrice. Aşa cum este definit de către US Federal Glosar de termeni Telecomunicatii (FS-1037C), "luminozitate", ar trebui să fie utilizate numai pentru trimiterile non-cantitative pentru senzatii fiziologice şi percepţiile de lumină. Un luminanţa ţintă dat poate provoca percepţii diferite de luminozitate în diferite contexte; a se vedea, de exemplu, iluzia White şi iluzie Wertheimer-Benary. În spaţiul de culoare RGB, luminozitatea poate fi gândit ca media aritmetică μ de culoare roşie, verde, albastru şi coordonatele (deşi unele din cele trei componente face lumina par mai strălucitoare decât alţii, care, din nou, poate fi compensată prin unele sisteme de afisare automat: \ Mu = {R G B \ peste 3} Luminozitatea este, de asemenea, o culoare coordonează în HSB sau spaţiul de culoare HSV (tonalitate, saturaţie, şi luminozitatea sau valoare). În ceea ce priveşte stele, luminozitatea este cuantificată ca magnitudine aparentă şi magnitudinea absolută Luminozitate de sunete Termenul de "luminozitate" este de asemenea folosit în discuţiile de timbres sunet, într-o analogie brut cu luminozitate vizuale. Cercetatorii considera Timbru luminozitatea pentru a fi una dintre cele mai puternice perceptual distincţii între sunete, şi să formalizeze o acustic ca o indicaţie a valorii de conţinut de înaltă frecvenţă într-un sunet, folosind o măsură, cum ar fi centrul de greutate spectrală. Sursa: Brightness

Corectia gama

Corecţia gama se foloseşte în grafică şi este o chestie care poate fi definită în mai multe feluri. În mod formal, este aplicarea unei funcţii de putere pe luminozitate. În mod intuitiv, este metoda de a creşte sau a scădea luminozitatea aparentă (relativă) a unei imagini.

Ce face corecţia gama?

Hai să ne uităm un pic la forma matematică a poveştii, ca să înţelegem ce se întâmplă de fapt – vom vedea apoi şi de ce trebuie să ne complicăm cu chestia asta în practică. Prin corecţie gama se înţelege aplicarea unei funcţii de forma următoare pe componenta de luminozitate a unei culori (şi prin extensie asupra tuturor culorilor dintr-o imagine):

unde x este luminozitatea normalizată (adică variază între 0 şi 1), iar γ este... gama, adică tocmai parametrul pe care îl alegem noi atunci când operăm o corecţie.

Vă daţi seama că, de vreme ce x variază între 0 şi 1, asta înseamnă că rezultatul funcţiei va varia tot între 0 şi 1 indiferent ce valoare alegem pentru γ. Asta înseamnă că orice corecţie gama am aplica, negrul rămâne negru iar albul rămâne alb. De-asta am spus mai sus că din punct de vedere intuitiv corecţia gama influenţează luminozitatea relativă a unei imagini – orice am face, albul nu se întunecă iar negrul nu devine mai spălăcit.

În plus, pentru γ=1 funcţia nu produce nicio schimbare:

Deci chestiile interesante au loc numai pentru plaja medie de luminozităţi şi numai atunci când valoarea lui γ este fie supraunitară, fie subunitară. Iar fiindcă x variază între 0 şi 1, cu cât γ e mai mare, cu atât valorile intermediare ale funcţiei vor fi mai mici (şi, evident, viceversa). Cu alte cuvinte, aplicarea unei corecţii gama supraunitare întunecă o imagine, în timp ce o corecţie subunitară o luminează.

De ce avem nevoie de corecţie gama?

Culmea e că avem nevoie de corecţie gama din mai multe motive separate. De fapt, în cea mai mare parte a timpului diversele corecţii se anulează reciproc de la sine. Hai să vedem.

Unde avem nevoie de corecţii gama?

Dacă aţi urmărit firul epic al poveştii noastre de până acum aveţi toate motivele să fiţi nedumeriţi în privinţa utilităţii conceptului de corecţie gama: de când a început articolul, singura surpriză apărută sub diverse forme a fost că toate neliniarităţile se anulează reciproc. Adică v-am aburit degeaba. Ei, nu chiar. Până acum am vorbit exclusiv despre sisteme de redare a imaginilor – dar cum rămâne cu sistemele de capturare?Toate sistemele curente de captură a imaginilor – camere foto, camere video, scannere –, toate se bazează pe componente electronice care în ultimă instanţă transformă fotoni în electroni (folosesc o simplificare grosolană, dar ne serveşte scopul). Cu alte cuvinte, cu cât o componentă primeşte mai mulţi fotoni, cu atât produce un semnal de ieşire mai puternic. Prin urmare semnalul de ieşire variază liniar cu intensitatea luminoasă absolută de intrare.Păi dacă semnalul variază liniar iar noi stocăm în mod normal luminozitatea gata codificată pentru percepţie înseamnă că imaginile capturate arată ca naiba! Da, chiar aşa este – dacă am codifica liniar informaţia captată de senzori imaginea chiar ar părea prea întunecată dacă am afişa-o ca atare. Aşa că imaginilor capturate li se aplică în mod deliberat o corecţie gama care să transforme informaţia liniară de luminozitate în informaţie neliniară, conform percepţiei umane.Pe de altă parte aţi fi îndreptăţiţi să vă întrebaţi de ce nu stocăm informaţia de luminozitate liniar – sigur, ar trebui neliniarizată la ieşire, dar măcar am stoca informaţie corectă, conformă cu realitatea. E o întrebare legitimă, hai să-o explorăm un pic. Să presupunem că aţi avea o foaie de hârtie cu pătrăţele, ca cea din caietele de matematică. Dacă vi s-ar cere să figuraţi multiplii şi submultiplii metrului, de exemplu, aţi avea două variante (mă rog, aţi avea multe variante, dar noi vom explora doar două). Prima variantă ar fi să marcaţi pur şi simplu lungimea multiplilor şi a submultiplilor pe grafic – rezultatul ar fi o reprezentare 1:1 a tuturor lungimilor. Toate bune şi frumoase, însă v-ar trebui o coală de un kilometru lungime ca să indicaţi doar primii trei multipli (ceilalţi doi sunt decametrul şi hectometrul, sigur aţi uitat măcar numele unuia dintre ei). Şi în plus de la milimetru în jos nu prea mai aveţi cum să desenaţi. Alternativa ar fi să aplicaţi o corecţie gama înainte de a începe desenul. Dacă de exemplu aţi alege ca scara de la 0 la 1 să corespundă kilometrilor, iar pe desen aţi folosi scara 1:10 cm atunci aţi reuşi să figuraţi o mulţime de multipli şi submultipli pe o singură coală normală de hârtie! (În practică se foloseşte mai frecvent scara logaritmică în acest scop, vezi al treilea grafic.)Observaţi că în primul caz am fi nevoiţi să folosim o cantitate uriaşă de stocare a informaţiei (o coală uriaşă de hârtie) pentru a transmite aceeaşi cantitate de informaţie utilă ca şi în al doilea caz! Exact acelaşi lucru s-ar întâmpla şi dacă am stoca informaţia de culoare liniar: o parte semnificativă din informaţia stocată ar fi complet inutilă, fiindcă ar fi nerelevantă pentru sistemul nostru vizual. Iar diferenţa este considerabilă: o trecere graduală, insesizabilă, de la negru la alb ar necesita aproape 10.000 de nuanţe distincte dacă ne-am ambiţiona să le stocăm liniar, în timp ce o codificare neliniară convenabilă ar necesita sub 500 de nuanţe distincte! Presupun că vă întrebaţi cum de a produs adaptarea speciei noastre un sistem atât de curios de percepţie a luminozităţii (şi în general de răspuns la stimuli, după cum am văzut mai sus). Motivul ţine probabil şi de cantitatea de informaţie care circulă prin sistem, dar mai ales de capacitatea de a organiza un cocktail eterogen de simţuri pe o plajă cât mai largă. De exemplu sistemul nostru vizual este perfect capabil să distingă simultan detalii atât din interiorul unei camere întunecoase şi din imaginea străzii scăldate în soarele amiezii (gândiţi-vă că vă uitaţi către o fereastră deschisă fără ca aceasta să vă acopere întreg câmpul vizual). Prin contrast sunt de notorietate problemele de expunere ale camerelor de fotografiat în condiţii mult mai puţin extreme – evident, diferenţa este cauzată de captura liniară a luminii în cazul camerei de fotografiat (vă daţi seama că întreaga industrie fotografică şi cinematografică ar sări în sus de bucurie dacă ar inventa cineva un senzor cu acelaşi gen de „defect” ca monitoarele cu tub catodic şi procesul tipografic).Ok, am văzut că este necesară codificarea gama atunci când capturăm liniar imagini, în aşa fel încât monitorul să facă decodificarea gama la redare. Însă uneori este necesară chiar o corecţie gama autentică: de exemplu dacă procesăm o imagine pe un monitor cu nişte caracteristici date iar apoi imaginea este afişată pe un cu totul alt monitor atunci trebuie să aplicăm o corecţie gama de aşa natură încât imaginea finală să fie bine afişată pe monitorul destinaţie. Dacă aţi citit la rând articolele din seria despre culoare ar trebui să obiectaţi: ştim deja că monitoarele au profile de culoare ICC asociate iar imaginea are un spaţiu de culoare asociat, deci nu ar trebui să ne intereseze diferenţele între specificaţiile diverselor monitoare. În general aşa este, dar cineva tot face corecţia gama – că e un program care rulează la nivelul sistemului de operare e neimportant; important este că se întâmplă.Un corolar interesant şi oarecum neaşteptat al primei părţi a acestei secţiuni este faptul că şi imaginile generate de calculator au nevoie de corecţie gama, exact ca şi în cazul capturii. Dacă vă gândiţi un pic la un sistem de modelare 3D vă veţi da seama că la render acesta simulează condiţiile de luminozitate reale – ar fi absurd ca tot sistemul să aplice intern corecţii şi corecţii ale corecţiilor atunci când procesează felul în care se combină, se reflectă şi se refractă razele de lumină prin model. Prin urmare toate calculele interne se fac liniar, iar corecţia (codificarea) gama se face abia la sfârşit, pe imaginea finală – exact ca şi în cazul unei camere foto. Evident, un sistem de modelare 3D este în ultimă instanţă acelaşi lucru ca un joc 3D, aşa că şi aici are loc acelaşi proces. Vă daţi sema, după ce a procesat unghiuri, texturi şi gradul de iluminare a mii de triunghiuri, calculatorul dumneavoastră trebuie să aplice o funcţie neliniară complicată pe fiecare element din fiecare triplet din fiecare punct al ecranului – şi asta de zeci de ori pe secundă! Poate nu vă reprezentaţi foarte bine magnitudinea acestei sarcini aşa că am să vă ofer o cifră concretă: numai codificarea gama presupune 117.964.800 de ridicări la putere a unor valori subunitare pe secundă pentru o rezoluţie de 1280 x 1024 puncte la 30 de cadre pe secundă. Şi reţineţi, acesta este doar ultimul pas de procesare, după ce s-a încheiat absolut tot procesul de generare a imaginii. Destul de impresionant, dacă mă întrebaţi pe mine.

SURSA: Corectia gama

Elev model

Orarul unui elev mai putin model: ASA NU!

• ora 7 00 -scularea, trebuie ajuns la timp la scoala
• ora 7 20- intratea in clasa
• ora 7 30-intra elevii tocilari
• ora 7 31-copierea temelor, doar este elev model, nu?
• ora 7 55-invatarea lectiilor; va fi o zi mare
• ora 8 20-intra proful, elevul este scos la lectie
• ora 8 30-un raspuns corect cu cartea deschisa si soptituri, doar elevul model sta in ultima banca, nu?
• ora 8 31-predarea lectiei, elevul model doarme, cum altfel sa fie odihnit in urmatoarele ore?
• ora 8 51-se suna si elevul model se trezeste
• ora 8 55-se invata pentru urmatoare materie
• ora 14 00-iesirea de la scoala
• ora 14 30-elevul model isi face temele cu ajutorul lui Google si Yahoo
• ora 19 00-elevul model dupa atata efort merge la disco pentru a-si relaxa creierul
• ora 1 00-intoarcerea si culcarea

ASA DA! Crieteriile unui elev model:

1. Sa fie descurcaret
2. Sa aiba note bune la scoala
3. Sa nu aiba absente
4. Sa fie sociabil cu cei din jur
5. Sa aiba un comportament civilizat la ore
6. Sa nu comenteze cu profesori

Cel care se incadreaza in criteriile spuse de mine mai sus este una din colegele mele de clasa, ea este Kallos Patricia. Desi sta la o distanta destul de mare de scoala ea nu intarzie la ore si pe deasupra ca eu o consider o eleva model mai este si o prietena adevarata. De fiecare data cand ii ceri ajutorul ea te ajuta cu toata placere. As vrea sa fiu si eu ca si ea.