Am citit acum câteva zile într-un ziar că nişte cercetători au studiat mai multe bloguri şi conturile unor oameni de pe Twitter şi au ajuns la concluzia că ziua de miercuri este cea mai nasoală zi din săptămână. Luni şi marţi oamenii îşi mai aduc aminte de ceea ce au făcut în weekend, mai au câte ceva de povestit, dar pentru ziua de miercuri au epuizat toate sursele de bună dispoziţie, weekendul următor fiind la prea multe zile distanţă pentru a se gândi deja la el. Probabil că doar joi şi vineri se bucură pentru weekendul care urmează.
Pentru mine, foarte mult timp, ziua de luni era cea mai naşpa zi. Cred că am rămas şi acum cu aceeaşi idee … sau aceleaşi traume. La liceu, în majoritatea anilor am avut luni două ore de “fizica”, de parcă nu era de ajuns, erau şi de la 8 la 9 si de la 12 la 13. Ce însemna asta? Însemna că duminică aveam de invatat o gramada de pagini din caiet. Adică îmbinam utilul cu plăcutul, desigur. Dar nu se termina totul la muncitul de duminică, căci şi luni eram cu ghinionul undeva prin spatele nostru, mai aproape sau mai departe, în funcţie de situaţie, dar şi aşa, ghinionul era gata să intre la locul lui.
Cum nu mergeam la şcoală doar luni, mai urma şi o zi de marţi după cea de luni. Drept urmare, luni dăi şi fă/copiază teme câteva ore bune.
Probabil că o să rămân în continuare la ideea mea, “luni – cea mai naşpa zi”, asta dacă nu cumva o să pice în aceeaşi zi multe luni la rând alte ghinioane.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu